Pitzipoance de oras

Doamne, ce e afara! Prapad, nu alta!

Troiene, crivat, alunecus, ger de iti ingheata si rimelul de pe gene… Cum scoti un pic capul pe geam, pac!, te si loveste stihia… Totu-i alb si pufos… mirific! ca in basme… pe dracu’…

Te infofoleiesti bine, iti pui niste cizme oribile, cu care oricum ai aluneca, dai jos ochelarii ca e D&G de D&G, nu alta! si nu ai chef sa ii spargi… Iti dai totusi si cu fond de ten inainte; nu de alta, dar sa nu se criogenizeze obrajorii (de parca zici ca stratul ala de spoiala ti-e adevarat paravan; hmm, cica protejeaza de razele UV; hai ca merge si cand e vifornita afara); parca ar merge si un strat de rimel (tii! nu te poti abtine, nu? sa vezi cum o sa fie cand o sa cazi in cur cu tot cu genele alea de Bambi nevinovat! ei as! tu tot iti dai!), ce ai zice si de un botic glosat? sau mai bine unul balsamat?

Si iesi din bloc… Hopa! primul obstacol… alunecus pe trepte… cum procedam? din disperare de cauza, te tii de niste craci de pomisori epilati… rasufli usurata… te indrepti de sale si pui primul pas pe chestia aia suspect de sticloasa… nu e bine! se estimeaza o cadere in cur… dureros de-a dreptul! si nu iti permiti asa ceva… nu, nu! s-ar duce dracului make-up-ul… plus ca ti-ar intra si zapada in pantaloni, chiloti, cizme etc… esti sigura ca ai mai avut un astfel de scenariu cosmaresc acum cativa ani… ai cazut ca o baliga in mijlocul drumului, nu era nimeni prin preajma sa te ajute, ai inceput sa break dansezi pe jos, ai mers de-a busilea pana la un zid si te-ai ridicat sifonata rau de tot! penibil, nu alta!

Watch out! Evita cazutul in cur si durerea de dupa! Asa ca incepi sa tarsai picioarele… Hat! mai aluneci usor… te echilibrezi repejor… hat! alunci si cu celalalt picior! ale dracului cizme, dupa ce ca sunt monstruoase, nu-s bune de nimic! te incearca o usoara nervozare… mergi si mai incet… mac! mac! rata nu-i pe lac… macar daca ai cadea de data asta mai cu gratie!

Ajungi cu chiu cu vai pe trotuar… Continui dansul lebadoiului balonat… cat dracu’ mai e pana la metrou? nu esti nici la jumatea distantei… cand, deodata… apare ea… iti ridici cu o mana gluga ce-ti cazuse zdravan pe ochi… si-i casti bine… atat de bine incat si uiti ca tre’ sa te focusezi pe mersul tau si pe evitarea portiunilor dusmanos de inghetate… e ea! pitzi blanoasa… pitzi cu toace… pitzi cu posetuta pe brat… pitzi cu buci ce tipa in niste blugi mulati… pitzi cu parul facut cu placa… a naibii! e pitzi care te mascheaza de la capu’ locului! e pitzi balerina, pitzi care paseste cu gratie, atenta nu la caderi, ci la mentinerea echilibrului gentutei pe mana, e pitzi care infrunta toate stihiile din lume! Bravo, fata! Te admir sincer!

Pai pe cand o stearsa ca mine nu stie cum sa isi mai mentina pozitia bipeda cat mai erecta, cand apeleaza la proptele penibile gen ziduri, pomi, pomuleti, stalpi, sacose de babe, ghiozdane de copii, cozi de caini etc etc, cand o trec toate transpiratiile numai la gandul ca un pas gresit o poate determina sa faca un spagat nedorit (nu ca as putea sa fac vreunul), cand ajunge terminata, cu ditamai febra musculara, la metrou dupa o lupta crancena cu toti trolii, elfii si gnomii mamei ei de iarna, atunci cum sa nu te admir, fata?

Bravo, fata! Esti intruchiparea feminitatii iernatice, zau asa! Si cum eram sigura ca si din fata esti la fel de incredibila ca si din spate, adicatelea cu ce m-am spoit eu, insa la extrem: juma de tub de fond de ten, gene date de o mie de ori, botic rozaliu, cercei cat roata carului si un piercing pe nasuc, primeste, te rog, sincerele mele laude! Si multumiri… ca le-ai distras pietonilor si alora prinsi in trafic atentia de la lebadoaia de mine, de la mersul meu de mai mare rasu’ plansu’, de la posibilele caderi in cur, de la penibil…

Mersi, fata! Te tzuc acum si ma pregatesc sa imi iau si eu acum, cand o sa ies, blana de la naftalina… si sa o asortez cu niste cizme de cauciuc, de data asta… Long live the Pitzi spirit!

Madelaine