Fuge pământul de sub palatele de la Buzescu

Despre palatele romilor din satul Buzescu s-a dus buhul nu numai în ţară, ci şi peste hotare. A curs multă cerneală românească sau străină pentru a descrie pitorescul aparte pe care l-a dat satului din Teleorman (chiar dacă e de domeniul kitchului), castelele cu două sau trei etaje şi cu turnuleţe, copii reduse la scară ale unor sedii de tribunal sau căsuţe de poveste. S-au investit în ele sume imense, la care oamenii obişnuiţi nici nu ar îndrăzni să se gândească. Mai mult de atât, proprietarii lor nu se dau în lături în a cheltui alţi bani, doar pentru că vecinul a construit o căsoaie mai dihai decât a sa.
Palatele au transformat satul Buzescu într-un mic orăşel de provincie, format dintr-o stradă principală, umbrită de palatele măreţe, nici unul mai mic de două etaje.
Numai că un studiu recent al Institutului de Geologie al României (IGR) arată că localitatea Buzescu prezintă situaţie de risc, din cauza faptului că pânza freatică este foarte sus. Cercetătorii recomandă ca în aceste zone casele să nu fie prea înalte, de preferinţă să aibă un singur nivel. Locuinţele construite aici de romi sunt prea grele şi nu au o fundaţie care să asigure stabilitatea imobilelor. Specialiştii IGR mai spun că o perioadă cu ploi abundente va conduce la inundarea imobilelor şi la afectarea serioasă a structurii de rezistenţă, din cauza surpării terenului.
“Autorităţile care i-au lăsat pe romi să construiască unde şi cum doresc se vor trezi cu sinistraţii pe cap şi vor cere ajutoare de la buget”, afirmă directorul IGR, Ştefan Marincea.
Ce nu ştie, însă, directorul IGR şi nici noi, cetăţeni ai Teleormanului, este situaţia autorizaţiilor de construcţie emise pentru aceste palate. Nu se ştie dacă vreuna a beneficiat de aşa ceva. Şi, dacă nu, ce măsuri a luat primăria comunei în acest sens? Dacă ar fi fost autorizaţii, ar fi fost şi proiecte realizate de specialişti… Dar, în urmă cu câţiva ani, etajul uneia dintre aceste clădiri a fost luat de un vânt puternic. Ce arhitect care se respectă ar face un asemenea proiect?
Poate că studiul IGR îi va pune pe gânduri pe proprietarii palatelor de la Buzescu şi îi va determina, în consecinţă, să ia măsurile adecvate pentru a se pune la adăpost.

În pragul falimentului, muncitorii de la Robema au ieşit în stradă

„Bogdane, dacă te crezi mare, dă-ne tu de mâncare”, asta au scandat ieri peste 100 de muncitori ai fabricii de bere Robema din Roşiorii de Vede, în faţa sediului Partidului Naţional Liberal din Bucureşti, aluzie la preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, cel care nu vrea să pună în dezbaterea Parlamentului legea berii.
Aceştia sunt nemulţumiti de “tărăgănarea” în Parlament a proiectului de lege privind aprobarea unor măsuri pentru întreprinderile mici şi mijlocii din industria berii.
Potrivit preşedintelui Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară, din care face parte şi sindicatul de la Robema, Dragoş Frumosu, proiectul de lege privind aprobarea unor măsuri financiare pentru întreprinderile mici şi mijlocii din industria berii a rămas nepromulgat, preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu "încălcând cu bună ştiinţă Regulamentul Camerei".
Această lege este în stand-by de mai bine de 2 ani. În 2006, proiectul de lege a fost aprobat de Parlament şi de Curtea Constituţională, dar respins la reexaminare de şeful statului, Traian Băsescu, cel care i-a acuzat pe parlamentari că "fac legi pentru infractori". Întors la Parlament, Senatul, prima cameră sesizată, constată că obiecţiunile preşedintelui sunt contrare deciziei Curţii Constituţionale şi, fără nici un vot împotrivă, respinge cererea lui Băsescu. Ajuns la Camera Deputaţilor, comisiile de specialitate resping, şi ele, obiecţiunile lui Traian Băsescu, acceptând câteva amendamente ce determină corelări legislative. În plenul Camerei Deputaţilor însă, liberalul Bogdan Olteanu, al treilea om în stat, se crede mai presus de lege şi nu supune la vot doar Raportul comisiilor, aşa cum prevede Regulamentul Camerei, ci toată Legea. Acesta primeşte vot negativ, iar liberalul interpretează votul ca unul de respingere a Legii, şi nu a Raportului, aşa cum era normal. Toate acestea împotriva regulamentului Camerei Deputaţilor, care prevede foarte clar că în caz de vot pozitiv, Legea se consideră adoptată cu amendamentele din raport, iar în caz de vot negativ, Legea se consideră de asemenea adoptată, dar fără amendamente. În concluzie, în orice situaţie, Legea ar fi trebuit trimisă spre promulgare. Din păcate, liberalul nu trimite legea la promulgare, ci o declară respinsă. De atunci Bogdan Olteanu tot refuză să pună pe ordinea de zi acestă lege. Ultima tentativă de aprobare a legii a avut loc la jumătatea lunii octombrie, atunci când aceasta s-a aflat pe ordinea de zi la poziţia 45. Şi de această dată, preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu a refuzat ca legea să fie dezbătută în Plen, în ciuda parlamentarilor PRM, PSD şi PC.
La fabrica de bere din Roşiori au mai rămas doar 200 de angajaţi, care ar putea fi daţi afară dacă în Parlament nu se promulgă legea berii.

Generalul Dragnea îşi execută subordonaţii care suflă în front

În plină campanie electorală, preşedintele PSD Teleorman Liviu Dragnea face curăţenie în partid. După ce i-a promis lui Fane Tăbăcitu că îi va facilita candidatura în Colegiul Alexandria, lucru care nu s-a întâmplat, iar primarului Benone Rababoc i-a cerut 5 miliarde pentru o candidatură în Colegiul Videle, Liviu Dragnea îl “anesteziază” pe unul dintre oamenii săi de casă.
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Teleorman, Adrian Simionescu a fost tras pe linie moartă de bunul lui prieten Liviu Nicolae Dragnea. La sfârşitul săptămânii trecute, după o întâlnire de taină între boşii pesedişti din judeţ, Liviu Dragnea a luat decizia ca Simionescu să fie exclus din partid, situaţie în care acesta îşi pierde şi funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.
“Mogulul” din Teleorman, Liviu Dragnea a reuşit astfel să-şi devoreze unul dintre apropiaţi, cel care i-a facilitate ani la rând diverse afaceri din poziţiile pe care le-a ocupat.
Simionescu, cel devorat, exclus, umilit şi tras pe linia moartă este unul dintre cei mai buni prieteni ai lui Liviu Dragnea, fiind chiar soţul sororii lui Marian Fişcuci, cel care a fost şi este de mai mulţi ani paravanul lui Dragnea.
Nu ştim ce “crime” a comis acesta de a plătit atât de scump! Ştim însă ce a făcut el pentru Liviu Dragnea.
Un singur exemplu spune foarte multe vis-à-vis de devotamentul lui Simionescu pentru preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman. Din postura de director la Conserv Turris din Turnu Măgurele, acesta şi-a ajutat “mentorul” şi a oferit firmei Tel Drum mii de hectare de teren agricol prin divizarea societăţii.
Pentru Simionescu, cel care în declaraţia de avere are aceleaşi maşini ca şi şeful lui suprem, Liviu Dragnea, adică un ARO, aceasta nu este prima palmă pe care i-o dă şeful de la PSD Teleorman. În 1996 a fost pentru prima dată mazilit şi detronat din funcţia de viceprimar pe care o ocupa la Primăria din Turnu Măgurele.
Gurile rele pun înlăturarea lui Simionescu pe seama importanţei pe care şi-o acorda acesta de când a fost numit vicepreşedinte al Consiliului Judeţean. În primul rând, “prietenii” apropiaţi ai vicepreşedintelui Simionescu spun că acestuia îi plăcea să facă pe şeful, lucru care l-a deranjat enorm pe Liviu Dragnea, cel care vrea ca el să fie singurul şi unicul căruia lumea să i se adreseze cu “şefu”.
Un alt motiv pentru care Dragnea nu l-a mai suportat pe Simionescu prin preajmă a fost şi conflictul în care a intrat cu “piticul” Mircea Dumitrescu, cel care a devenit de ceva vreme „lingăul” numărul 1 al lui Dragnea.
Nu în ultimul rând, Simionescu a gafat rău, bătându-şi singur cuie în talpă când şi-a permis să apostrofeze o “fătucă” din PSD, agreată de Dragnea.
Poate că acest şut în fund pe care l-a primit acum Simionescu va fi totuşi un pas înainte pentru el. Să nu uităm că de fiecare dată Dragnea l-a iertat şi l-a luat din nou sub aripa sa ocrotitoare. Se va întâmpla şi de această dată la fel?

Căţeluşii lui Dragnea

Aşa cum ne-au obişnuit deja în această legislatură, consilierii judeţeni votează proiectele aflate pe ordinea de zi pe bandă rulantă. Cel mai recent caz despre cât de “ascultători” au devenit consilierii judeţeni la proiectele “tăticului Dragnea” a putut fi văzut în şedinţa de ieri a Consiliului Judeţean Teleorman. Deşi nu se mai întâlniseră de mai bine de 2 săptămâni, consilierii judeţeni nu au dorit să petreacă prea mult timp împreună şi au votat într-un timp record (doar 15 minute) toate proiectele aflate pe ordinea de zi.
Pentru că a văzut în ochii consilierilor că aceştia sunt dornici să plece cât mai repede din sală, pentru a putea continua campania electorală, Liviu Dragnea a pus repede capăt şedinţei, dar nu înainte de a le ura cu zâmbetul pe buze, chiar şi adversarilor, mult succes în campania electorală şi noroc în alegeri. Ce se ascundea în spatele zâmbetului numai domnul Dragnea ştia. Noi numai bănuim, dar cum nu putem verifica, vă lăsăm pe dumneavoastră, stimaţi cititori, să încercaţi să ghiciţi.

Alexandria este de râsul ţării

Alexandria este singurul oraş reşedinţă de judeţ din ţară în care furnizarea căldurii nu a început. Din păcate pentru alexăndreni, veştile nu sunt dintre cele mai bune şi asta pentru că directorul Terma Serv, Traian Constantinescu spune că nu va putea furniza agent termic până când populaţia nu va achita din datoriile pe care le are către firma pe care o conduce.
“Datoria pe care Terma Serv o avea către Wirom Gaz s-a diminuat considerabil. Dacă acum 10 zile aveam de plătit peste 43 de miliarde lei vechi, acum, cu ajutorul Guvernului care ne-a dat 24 miliarde lei şi a Consiliului Local Alexandria care ne-au dat într-o primă tranşă 7 miliarde şi apoi la rectificare încă 5 miliarde, am ajuns la o datorie de doar 2,4 miliarde lei. Singura condiţie pentru ca firma Wirom Gaz să ne furnizeze gaz este să achităm şi această datorie care ne-a mai rămas. Din păcate, nu mai putem împrumuta alţi bani, aşa că fac apel la populaţie, dacă vrea căldură să achite de urgenţă din datoriile pe care le au către noi. Oamenii trebuie să înţeleagă că aşa nu se mai poate”, a spus directorul Terma Serv, Traian Constantinescu.
Potrivit acestuia, datoria alexăndrenilor către Terma Serv s-a diminuat simţitor, ajungând ca la 30 octombrie să fie de doar 19 miliarde lei vechi, asta în condiţiile în care la 1 septembrie datoria era de 26 miliarde lei vechi.
“Din cele 19 miliarde de lei pe care populaţia le are de achitat către noi, aştept ca în zilele următoare să se strângă măcar 2,5 miliarde, pentru a putea furniza căldură în oraş”, a adăugat Constantinescu.
Din păcate, aceşti bani ar putea să nu mai fie recuperaţi de către Terma Serv niciodată şi asta pentru că, potrivit unor surse din Consiliul Local Alexandria, este vorba despre datorii foarte vechi, ale unor firme care au dat faliment sau persoane care nu mai locuiesc în oraş.
Mai trebuie spus că din cele 15.000 de apartamente existente în municipiul reşedinţă de judeţ, mai puţin de 10.000 mai sunt branşate la sistemul de încălzire al oraşului.