“În ziua de 12 noiembrie 2008 am plecat de acasă pe bicicletă. Pentru a evita anumite pericole mergeam la o distanţă de 60 de centimetri de bordură. La intersecţia străzilor Alexandru Colfescu (strada Gării) cu Negru Vodă, în timp ce vroiam să virez dreapta pe strada Gării, am auzit în spatele meu o maşină care se ambala. Probabil că era vreunul nervos care vroia să merg mai repede. În acel moment am tras de bicicletă spre dreapta şi mi-a apărut canalul în faţă. A fost inevitabil să-l feresc! Roata a apucat o parte din canal şi a derapat. Pentru că bicicleta se dezechilibra am vrut să pun piciorul pe pământ, dar n-a fost pământul, a fost direct în canal.
Nici nu vreau să mă gândesc (n.r. femeia începe să plângă). Din canal nu puteam să ies. Bicicleta era peste mine. M-au scos nişte vecini. Atunci am văzut că aveam o tăietură urâtă şi curgea sângele continuu. Cineva l-a chemat pe doctorul Găvănescu, dar deja nu mai puteam să văd. Era o durere insuportabilă, nici nu-mi mai simţeam corpul”, ne-a explicat cu lacrimi în ochi doamna Arghirescu Mioriţa, fosta profesoară de sport a actualului primar Victor Drăguşin.
Unul dintre cei care a scos-o pe fosta profesoară din canal este Anghel Radu, un bărbat de 39 de ani, care are un atelier de tinichigerie chiar în faţa canalului cu pricina. Acesta ne-a povestit că în acelaşi loc au mai avut loc şi alte accidente, dar nimeni nu s-a “obosit” să acopere gura acelui canal de ani de zile.
“Doamna mergea pe bicicletă şi a căzut în canal. Pentru că eram exact lângă locul accidentului, împreună cu tata, am sărit în ajutorul doamnei şi am scos-o din canal. Curgea sânge din piciorul doamnei aşa cum curge apa la robinet. M-am dus imediat şi l-am chemat pe domnul doctor Găvănescu.
Din păcate nu este acesta singurul caz în această zonă din cauza capacelor de canal lipsă. Până la doamna cu bicicleta au mai fost vreo 3 sau 4 maşini care au căzut în canal”, a adăugat Anghel Radu.
Aceeaşi poveste ne-a confirmat-o şi Ștefan Radu, un alt martor al accidentului.
“Doamna, pentru a se feri de maşini, a intrat cu bicicleta în canal. Gaura era de mult timp neacoperită. Capacele le-au pus acum câteva zile, cred că în urmă cu vreo două săptămâni. Astea sunt de beton, nici măcar din fier nu sunt. Curgea sânge din piciorul doamnei, era vai de capul ei”, a precizat Ștefan Radu, de 67 de ani.
Prima echipă medicală sosită la faţa locului a fost formată din doctorii Găvănescu şi Mărgărint. Aceştia nu au putut face altceva decât să aplice un garou la piciorul femeii şi să aştepte sosirea ambulanţei.
“Fiind la câţiva metri de locul accidentului vecinii ne-au chemat imediat. Când am ajuns acolo doamna era aşezată pe un scaun. Am constatat că avea fractură de tibie şi peroneu la piciorul stâng. I-am aplicat de urgenţă un garou şi am aşteptat salvarea. Asta a fost toată intervenţia făcută de noi pentru că era un caz cu hemoragie. Nu poţi temporiza un pacient care are o fractură deschisă”, ne-a spus Emil Mărgărit, medic de familie.
Pentru că acest canal neacoperit nu este singurul din Alexandria, soţul fostei profesoare a apelat la o firmă specializată din Bucureşti pentru a face poze tuturor canalelor la care lipseşte capacul. După câteva ore de plimbări prin oraş, distinsul domn s-a ales cu 104 poze, cu care este decis să organizeze o expoziţie în Camera Deputaţilor pentru a vedea şi parlamentarii ce se întâmplă în oraşul nostru.
“Sunt multe canale în care se pot accidenta oamenii. Aceste fotografii le voi expune la Parlament pe hol, acolo unde sunt televiziuni şi trec parlamentarii, să vadă şi ei ce se petrece în acest oraş şi cum se face dreptate în funcţie de om”, a spus domnul Arghirescu.
El a mai adăugat că va da în judecată primăria şi va cere despăgubiri, fiind obligat la acest demers şi de atitudinea municipalităţii, care nu şi-a asumat răspunderea, dând vina pe ADP, care nu este altceva decât o direcţie din cadrul Primăriei Alexandria. Familia Arghirescu a angajat o firmă de avocatură din Bucureşti şi va cere despăgubiri materiale de 50.000 de euro, mai ales că doamna urmează să fie supusă unei noi operaţii la genunchi şi dânsul consideră că cei răspunzători trebuie să plătească pentru neglijenţă.
Să sperăm că acest caz va determina, în sfârşit, autorităţile locale să ia măsuri împotriva hoţilor de capace de canal, care se pare că sunt organizaţi într-o adevărată mafie, care valorifică fonta, un material foarte căutat şi bine plătit de centrele de recuperare.
Poate că arestarea şi amendarea substanţială şi chiar condamnarea câtorva făptaşi ar fi potolit elanul distructiv al altora. Dar cum nici poliţia de stat, nici cea comunitară nu prea şi-au făcut datoria, lucrurile au căpătat un caracter de adevărat fenomen.
Un mare semn de întrebare îl ridică atitudinea celor de la depozitele de materiale recuperabile. De ce nu anunţă ei autorităţile atunci când descoperă printre materialele aduse de clienţi capacele de canal, fie ele şi sfărâmate cu barosul? Pentru că este clar că ele nu pot proveni decât din spaţiul public, iar înlocuirea lor este suportată din taxele şi impozitele cetăţenilor.
Poate că n-ar fi rău ca autorităţile abilitate să facă nişte verificări pe această temă în centrele de colectare a fierului vechi, care să descurajeze afacerile cu capace de canal.
De exemplu, pentru înlocuirea celor 104 capace de canal, Primăria Alexandria va trebui să scoată din cont 18.200 lei. La care se adaugă cei 50.000 euro, în cazul în care doamna Arghirescu va obţine câştig de cauză.
S-a dus un an de cand marele nostru lingvist, George Pruteanu a trecut in nefiinta.
